• Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre (1993); • Doua proiecte privind „ Starea ecologica a Bucurestiului” (1994-1997); • Descoperirea unei poluari (dosar penal) a raului Dambovita (1996); • Rezolvarea prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a sute de cazuri ce agresau ambientalul; • Stoparea pentru o perioada importanta a proiectului „ Paradisul Verde”, ce prevedea amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale Bucurestiului (1998-2000); • Propunere oficiala, adresata Ministerului Mediului, pentru infiintarea Garzii de Mediu (2000); • Cateva sute de articole in presa scrisa si interventii sau interviuri in „ audio-vizual”; • Participare activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara; • Exprimarea punctului de vedere in fata presedintelui tarii, a primului-ministru si a ministrilor ale caror domenii au impact asupra mediului ambiant, cu ocazia Consfatuirii privind Strategia nationala in domeniul apelor (28 august 2002, Parlamentul Romaniei); • Parte procesuala in sapte dosare impotriva unor autoritati locale sau firme protejate de acestea care sunt partase la deteriorarea factorilor de mediu. Prin castigarea unor procese am reusit salvarea a 6 hectare din Parcul Tineretului, 4 hectare din Parcul Titan, salvarea Parcului Bordei de la „ urbanizarea" cu blocuri cu 20 de etaje, amanarea distrugerilor unor parcuri din Bucuresti, Ramnicu Valcea, Buftea; • Cateva zeci de prelegeri si infiintarea unor cluburi de profil in circa 15 licee din Capitala; • Trei expozitii fotografice (la Sala Dalles, la Primaria Municipiului Bucuresti si la Garda de Mediu) cu tematica ecologica; • Participarea in cadrul unor comisii de consultanta si de avizare tehnica la Primaria Capitalei si in cadrul Comisiilor de Avizare Tehnica ale Agentiilor pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov; • Colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania; • Fotografierea in ultimii 12 ani a unor cazuri flagrante de atentate la calitatea mediului; • Propuneri de amendamente legislative catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Garda Nationala de Mediu; • O „ hartuire" permanenta a autoritatilor pentru cauza protejarii mediului; • O parte dintre membrii ECO-CIVICA actioneaza si ca agenti ecologi voluntari. Locul I - Adriean Videanu (un fost primar al Capitalei care din aceasta ipostaza a fost contributorul esential al distrugerii a sute de hectare de spatii verzi), actualmente ministru al economiei, comertului si mediului de afaceri in guvernul Boc IV. Acesta a dat liber la cianurizarea tarii in Muntii Apuseni, la Rosia Montana . Acolo, zacamintele de aur-argint evaluate de catre "specialistii de la Rosia Montana Gold Corporation" sunt estimate (datorita fantasticului lor continut in metale grele nementionate transparent) la sume de sute de ori mai mici decat valoarea reala a minereului ce contine enorme alte cantitati de metale grele folosite in industriile strategice . A.V. este in acest mod, adica prin trocarea aurului pe milioane de metri cubi de zoaie cu cianura asasinanta, initiatorul celei mai mari crime ecologice pusa la cale vreodata pe teritoriul Romaniei. Locul II - La mare distanta de performanta sus mentionata, sunt cativa primari de pe Valea Prahovei, respectiv din Sinaia, Busteni, Azuga si Predeal. Acestia au reusit ca in termene record sa metamorfozeze prin betonare (prin ridicarea haotica a unor constructii) sute de hectare de padure. Toate apele menajere de aici se scurg neepurate la vale. La egalitate pe locul II se claseaza si primarii Constantei (Mazare) si Aradului (Falca) care au reusit ca urbele administrate de ei sa ajunga in topul celor mai desertificate capitale de judet ale tarii. Si primarul Brasovului merita aceasta "cinste", ca urmare a casapirii zonei Poiana Brasov, inclusiv prin decizia de defrisare aberanta a 38 de ha de padure din zona partiei de schi de pe Ruia. Locul III - Primarii bucuresteni, Ontanu, Negoita si Poteras care continua opera de asasinare a arborilor si a spatiilor verzi din Capitala. Nu ar putea izbandi insa fara sprijinul primit din partea arhitectilor si urbanistilor sectoarelor 2, 3 si respectiv 6 si nici fara atitudinea favorizanta a majoritatii membrilor CTUAT Bucuresti. De asemenea, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Inspectoratul de Stat in Constructii, Jandarmeria Romana si Garda Nationala de Mediu au primit nominalizari la accederea pe podium din cauza pasivismului lor „dezinteresat”. Acordam mentiune speciala, Ministerului Mediului care, sub ministeriatul Nemirschi, a reusit sa inmormanteze total cauza recuperarii haldelor de steril care paraziteaza zeci de mii de hectare ale teritoriului Romaniei. Locul I - Conglomeratul de ONG-uri ce alcatuiesc Pactul pentru Bucuresti, precum si cele aflate pe site-ul Conservarea Biodiversitatii. Acesti reprezentanti ai societatii civile, sprijiniti de curand si de Forumul ONG-urilor de Mediu, au inceput sa incline balanta mediului, de la "distrugere" spre "sanse de salvare". Printre performantele notabile se afla contributia la respingerea de catre plenul CGMB a 63 de PUZ-uri, in luna septembrie 2009, ca si plantarea a mii de puieti in imprejurimile Bucurestiului. Locul II - Asociatii de locatari si proprietari ale unor imobile din sectorul 3, care au reusit sa organizeze si sa preintampine distrugerea unor zone verzi situate intre blocuri. Cazurile, ajunse in instanta, cum sunt cel din str. Fizicienilor nr. 9 sau al celor care se zbat pentru salvarea Parcului Emil Garleanu, au fost sprijinite si de ONG-ul Eco-Civica. Tot pe acest loc II trebuie clasat si succesul celor care au reusit conservarea Parcului Duca (Gara de Nord), ravnit si el de mafia imobiliara. Locul III, ONG-ul Eco-Civica, care a reusit, dupa peste un an de inmanarea catre PMB a unor norme de protejare a spatiilor verzi, transpunerea acestora in HCGMB nr. 304 din 31.08.2009. Acordam o mentiune primarului sectorului 1, Andrei Chiliman, care a deschis o actiune in justitie impotriva proiectului imobiliar Dambovita Center . Acest proiect va aduce mari prejudicii mediului prin distrugerea unei largi zone ce trebuia sa nu-si schimbe destinatia de spatiu verde, prin afectarea dezastruoasa a panzei freatice care odata dezlocuita va migra spre subsolul cladirilor invecinate, dar si prin intensificarea unui trafic deja suprasaturat de pe zona Splaiului Independentei-Stirbei Voda.